Totul despre cancerul de san! – cu doamna doctor Simona Filip.

Doamna doctor Simona Filip este un chirurg de excelenta in chirurgia sanului, recunoscuta pentru contributiile sale remarcabile in domeniul tratamentului cancerului de san. Cu o vasta experienta si o dedicare deosebita fata de pacienti, doamna doctor Filip a reusit sa implementeze tehnici inovatoare si minim invazive in chirurgia mamara, contribuind semnificativ la imbunatatirea calitatii vietii pacientelor. In interviul nostru, descoperim o multime de lucruri interesante despre cancerul de san, inclusiv principalele simptome, metode de diagnostic precoce si masuri preventive, de care e bine sa tinem cont. Desi un subiect greu, m-am bucurat sa patrund pentru scurt timp in lumea fascinanta a doamnei doctor si sa-i aflu punctele de vedere. Sunt convins ca informatiile vor fi valoroase si pentru voi.

 

MENtalks: Doamna doctor, sunt foarte curios: care sunt principalele simptome ale cancerului de san si cum poate fi diagnosticat precoce?

Dr. Simona Filip: Principalele semne si simptome de la nivelul sanului sau axilei (pe care noi le numim semnale de alarma pentru ca ar trebui sa aduca cat de repede pacienta la medic) sunt:

• palparea unui nodul la nivelul sanului sau la nivelul axilei (subratului).
• modificari de forma sau volum ale sanului.
• asimetrii, modificari ale tegumentului sanului – roseata, ingrosare a pielii, retractie, ulceratie, modificari ale complexului areolomamelonar- scurgeri mamelonare, ulceratii, eroziuni, cruste ale mamelonului sau areolei, retractia mamelonului.

Prezenta unui asemenea semn sau simptom nu inseamna neaparat ca pacienta are cancer mamar, dar trebuie sa ajunga cat mai repede la medic pentru ca, in urma investigatiilor, sa ajunga la un diagnostic. Cu cat este diagnosticat mai precoce un cancer mamar, cu atat acesta boala este vindecabila.

 

„Pentru monitorizarea starii de sanatate a sanului sau pentru a diagnostica precoce un cancer mamar se recomanda ecografia mamara dupa varsta de 30 de ani, o data pe an, iar dupa varsta de 40 de ani mamografia la 2 ani interval si ecografia mamara anual.”

 

Daca intre investigatii apare unul din semnele sau simptomele mentionate, pacienta nu trebuie sa astepte urmatorul control, ci se prezinta cat mai repede la medic.

Astazi investigatiile imagistice sunt atat de performante, incat pot diagnostica precoce cancere de dimensiuni foarte mici, ca de exemplu de cativa mm, cu mult inainte ca acesta sa poata sa dea vreun semn sau simptom.

 

MENtalks: Ce masuri preventive pot lua femeile pentru a reduce riscul de a dezvolta cancer la san si cat de importante sunt controalele regulate?

Dr. Simona Filip: Intr-adevar, nu putem preveni intru totul dezvoltarea unui cancer mamar, dar pot fi luate unele masuri pentru a reduce riscul aparitiei acestuia.

Mentinerea unei greutati normale este importanta, cunoscut fiind ca obezitatea este un factor de risc pentru cancerul mamar.

Sarcinile si alaptarea copilului sunt protective si reduc riscul de dezoltare a cancerului mamar.

Anumite leziuni mamare benigne au potential malign. Preventiv pacientele pot recurge la excizia acestor leziuni.

Terapiile hormonale cu hormoni estrogeni cresc riscul de cancer mamar si este bine sa fie evitate.

Prezenta mutatiilor anumitor gene cum ar fi BRCA 1 si 2 pot creste semnificativ riscul de cancer mamar. Preventiv femeile pot opta pentru mastectomie bilaterala de reducere de risc.

Controalele regulate pot depista precoce cancerul mamar in stadii in care acesta este vindecabil si sunt cu atat mai importante cu cat stim ca cel mai frecvent cancer la femei este cancerul mamar. La pacientele care au rude apropiate cu cancer de san, riscul este mai mare. Aceste controale incep mai devreme si se fac mai frecvent decat la femeile fara antecedente de cancer de san in familie.

 

MENtalks: Ce tipuri de operatii sunt disponibile pentru tratarea cancerului de san si in ce situatii sunt recomandate fiecare dintre ele?

Dr. Simona Filip: Chirurgia cancerului mamar presupune chirurgie atat la nivelul sanului, cat si la nivelui axilei.

Chirurgia mamara nu mai echivaleaza cu mastectomia. Tendinta este catre o chirurgie cat mai minim invaziva. Asistam la o de-escaladare a chirurgiei de la mastectomie, la chirurgia conservatoare mamara. Si de la limfodisectie axilara (indepartarea ganglionilor de la subrat) la excizia ganglionilor santinela (a primilor ganglioni care capteaza celulele tumorale).

Chirurgia conservatoare mamara a luat foarte multa amploare, presupune pastrarea sanului, excizia tumorii sau tumorilor (daca sunt mai multe si situate in vecinatate), cu margini de tesut sanatos din jur, iar prin procedee oncoplastice se realizeaza refacerea formei si a simetriei sanului. Este indicata in cazurile in care volumul de tesut excizat raportat la volumul sanului este sub 50%.

Avantajele chirurgiei conservatoare sunt de recuperare si vindecare mai rapida, complicatii postoperatorii mai putine, satisfactie mai crescuta a pacientei, calitate a vietii mai crescuta.

Rezultatele pe termen lung din perspectiva oncologica, dupa chirurgia conservatoare mamara – urmata de radioterapie, sunt similare sau chiar superioare celor dupa mastectomie.

Sunt situatii in care mastectomia este necesara, cum ar fi in cazul tumorilor voluminoase, a tumorilor multicentrice (mai multe tumori situate la distanta unele fata de celelalte), paciente cu mutatii ale genelor BRCA. In aceste cazuri chirurgia plastica poate oferi reconstructia sanului cu implant sau tesut propriu, realizata imediat (odata cu mastectomia) sau ulterior, dupa incheierea celorlalte etape de tratament, respectiv radioterapie si chimioterapie, daca este cazul.

Mastectomia poate fi de mai multe tipuri: mastectomie radicala, atunci cand impreuna cu glanda mamara se indeparteaza si tegumentul si complexul areolo-mamelonar. Situatie in care nu se realizeaza o reconstructie imediata. Sau mastectomie cu pastrarea invelisului tegumentar si a areolei si mamelonului, atunci cand acestea nu sunt afectate de tumora, situatie in care se va realiza si reconstructia imediata a sanului.

Biopsia ganglionilor santinela axilari inseamna excizia primului/ primilor ganglioni in care ar putea sa disemineze celulele tumorale, daca acestia nu sunt invadati atunci nici ceilalti ganglioni axilari nu sunt afectati. Acest procedeu evita limfadenectomiile axilare inutile la pacientele la care examenul clinic si investigatiile imagistice nu identifica ganglioni modificati.

Limfadenectomia axilara presupune indepartarea a 10-40 ganglioni axilari si este indicata atunci cand clinic si imagistic ganglionii axilari sunt afectati sau atunci cand, dupa tratamentul chimioterapic, acestia nu au raspuns eficient. Aceasta interventie chirurgicala poate fi urmata  uneori de complicatii de tipul limfedemului membrului superior (bratul gros), limitarea miscarilor bratului, umarului, dureri de brat sau umar, tulburari de sensibilitate ale membrului superior. De aceea, biopsia ganglionilor santinela este preferata atunci cand este posibil, evitandu-se astfel complicatiile limfadenectomiei axilare.

 

MENtalks: Cum se desfasoara o mastectomie si care sunt riscurile acestei interventii chirurgicale?

Dr. Simona Filip: Riscurile de complicatii dupa o mastectomie sunt mai crescute in cazul mastectomiei subcutanate – in care pastram tegumentul si complexul areolomamelonar, in vederea unei reconstructii imediate a sanului.

In aceste cazuri mastectomia trebuie sa se realizeze astfel incat sa indeparteze intreaga glanda mamara, dar sa pastreze vascularizatia si inervatia tegumentului, a areolei si mamelonului astfel incat sa evite necrozele, sa pastreze viabilitatea tesuturilor prezervate, sa pastreze sensibilitatea pielii si a areolei si mamelonului si sa permita o reconstructie de calitate. Avem in vedere si faptul ca, dupa operatie, pacienta e posibil sa aiba nevoie si de radioterapie la nivelul sanului, care aduce modificari locale si riscuri suplimentare.

Interventia chirurgicala pe cale endoscopica sau robotica aduce mari avantaje in realizarea unei mastectomii cu pastrarea invelisului cutanat si a complexului areolomamelonar. Pe langa un abord minim invaziv – cu avantaj estetic – incizie mai mica la distanta de san (cicatricea postoperatorie nu e situata la nivelul sanului), acesta tehnica ofera chirurgului o imagine mult marita si posibilitatea unei disectii mult mai fine si precise cu evidentierea si pastrarea vascularizatiei tesuturilor prezervate. Astfel pierderea de sange va fi mult redusa, manipularea tesuturilor este mult mai delicata, disectia in planuri anatomice mai exacta, calitatea mastectomiei spunem noi mult crescuta.

 

MENtalks: Care sunt optiunile de reconstructie a sanului dupa mastectomie si ce factori influenteaza alegerea unei metode de reconstructie?

Dr. Simona Filip: Cele doua mari categorii sunt reprezentate de reconstructia mamara imediata, care presupune ca in aceeasi interventie in care se realizeaza mastectomia se va face si reconstructia sau reconstructia mamara intr-o etapa ulterioara, dupa ce pacienta finalizeaza tratamentele adjuvante de tipul chimioterapiei sau radioterapiei.

Decizia si alegerea momentului unei reconstructii mamare nu este una usoara. Tratamentul cancerului de san presupune mai multe etape, tratament oncologic, chirurgical, radioterapie etc. Succesiunea lor depinde de stadiul bolii, tipul histologic al tumorii, particularitatile pacientei.

Nu exista un tratament standard. Fiecare pacienta este discutata in echipa multidisciplinara – tumor bord – din care face parte si medicul de chirurgie reconstructie mamara – si se decide cea mai buna conduita pentru fiecare pacienta in parte.

Daca o reconstructie mamara este posibila fara sa compromita tratamentul oncologic, atunci ea este binevenita si in echipa noastra, avand alaturi medici cu indelungata experienta in reconstructii mamare. Preferam reconstructia mamara imediata, care aduce beneficii importante pentru paciente, din perspectiva psihologica si a calitatii vietii.

Desigur, pana la urma decizia apartine pacientei, dar este bine ca acesta decizie sa vina in urma unei informari exacte, cu riscuri si beneficii legate de optiunile pe care pacienta le are in urma discutiilor cu medicul chirurg oncolog, medicul de chirurgie reconstructiva mamara si medicul oncolog medical.

 

MENtalks: Ce presupune procesul de recuperare dupa o operatie de cancer la san si cat dureaza in general aceasta recuperare?

Dr. Simona Filip: In cancerul mamar interventiile chirurgicale pot avea amploare diferita si ca atare si recuperarea este foarte diferita.

Sa spunem ca interventia cu recuperarea cea mai rapida o reprezinta interventia chirurgicala conservatoare mamara, cu excizia de ganglioni santinela axilari, asa cum este indicata in stadiile incipiente de boala. Pacienta este spitalizata doar 1 zi, se recupereaza rapid, isi reia de la externare activitatile obisnuite.

Dupa o interventie de mastectomie cu reconstructie imediata si la pacientele cu limfodisectie axilara recuperarea se poate prelungi pana la 3 saptamani – 1 luna de la interventia chirurgicala, necesitand controale mai frecvente postoperator, mentinerea timp mai indelungat a tuburilor de dren, riscuri mai crescute de complicatii postoperatorii.

Orice etapa ulterioara de tratament al bolii oncologice,, indiferent de tipul interventiei chirurgicale nu are loc mai devreme de 1 luna de la operatie, tocmai ca pacienta sa fie complet recuperata, in afara riscurilor de complicatii postoperatorii,  si sa poata urma o noua etapa de tratament.

MENtalks: Cum influenteaza chimioterapia si radioterapia tratamentul cancerului de san si in ce cazuri sunt acestea recomandate?

Dr. Simona Filip: Cancerul de san este tratat de o echipa medicala si nu doar de o specialitate medicala. Avem mai multe specialitati medicale, cu mai multe arme care lupta impreuna importriva acestei boli. In tratamentul cancerului mamar sunt implicati medicii oncologi, chirurgi si radioterapeuti. Tipul de tratament aplicat si succesiunea etapelor de tratament depin de stadiul bolii, subtipul histologic, particularitatile pacientei. Este important ca pacientele sa stie ca in stadiile incipiente de boala chimioterapia nu mai este indicata, decat daca se dovedeste  beneficiul acesteia in urma unor teste genetice. De asemenea, nici radioterapia nu este recomandata in toate cazurile. Fiecare caz este analizat in tumor bord – sedinta multidisciplinara si se stabileaste un plan de tratament individualizat, conform ghidurilor internationale, dar particularizat la pacient.

 

MENtalks: Ce rol joaca terapia hormonala in tratamentul cancerului de san si care sunt avantajele si deazvantajele acestei metode?

Dr. Simona Filip: Medicul oncolog, de exemplu, dispune de mai multe tratamente de la chimioterapie la terapii tintite, imunoterapie, hormonoterapie. Aceste tratamente sunt aplicate in functie de stadiul bolii si subtipul tumoral.

In cazul tumorilor care exprima receptori hormonali, hormonoterapia este inca o arma pe care medicul oncolog o va folosi pe termen lung (minim 5 ani) impotriva acestei boli. Beneficiile acestui tratament depasesc cu mult dezavantajele, de aceea tratamentul este ferm indicat. Hormonoterapia va induce menopauza la femeile aflate in premenopauza si poate induce simptome aferente menopauzei, risc de osteopenie/ osteoporoza si modificari la nivelul uterului respectiv a endometrului, crestere in greutate. O urmarire atenta a pacientelor pe perioada tratamentului hormonal va fi efectuata de medicul oncolog pentru a preintampina sau trata potentialele efecte nedorite ale acestui tratament.

 

MENtalks: Care sunt cele mai recente inovatii in tratamentul cancerului de san si cum au schimbat acestea abordarea medicala?

Dr. Simona Filip: Inovatii sunt pe toate planurile. Progresele sunt uriase, in continua dinamica si sunt uluitoare.

De la imagistica ce reuseste, prin aparatura tot mai performanta, sa identifice tumori de ordin milimetric, la anatomia patologica ce reuseste sa identifice caracteristici subtile ale tumorilor,la tratamentele oncologice din ce in ce mai tintite, radioterapia cu aparate tot mai performante –  capabila sa iradieze tintit zona de interes. Si nici chirurgia nu a ramas mai prejos.

Se tinde spre o chirurgie cat mai minim invaziva, mastectomia e inlocuita de chirurgia conservatoare, tehnici de chirurgie oncoplastica permit (chiar si dupa o excizie mai larga la nivelul sanului) refacerea estetica a acestuia, tehnici de chirurgie endoscopica sau robotica, pe langa un abord minim invaziv si un rezultat estetic – sunt un real ajutor in efectuarea unei mastectomii mai precise, mai exacte, mai putin traumatice la nivelul tesuturilor. Tehnicile de excizie de ganglioni santinela evita limfodisectiile axilare inutile si complicatiile aferente acestora, tehnici multiple de chirurgia plastica ofera pacientelor posibilitatea reconstructiei sanului.

De asemenea cu tehnologia de identificare in infrarosu a indocianinei verzi (ICG) pe care deja o folosim in toate interventiile chirurgicale mamare, chirurgul poate sa verifice intraoperator vascularizatia tesuturilor operate, poate identifica ganglionul santinela axilar, poate identifica vasele limfatice si ganglionii aferenti membrului superior pentru a le prezerva in timpul limfodisectiei axilare si a preveni complicatia redutabila de limfedem al membrului superior (bratul gros).

 

MENtalks: Cum poate fi gestionata durerea si disconfortul postoperator si ce sfaturi aveti pentru pacientele care trec prin aceasta experienta?

Dr. Simona Filip: Indiferent despre care interventie ar fi vorba, durerile nu sunt mari, iar dupa externare sunt gestionate de paciente cu analgezice obisnuite.

Dupa interventii mai laborioase, cum ar fi mastectomia cu reconstructie si mai ales dupa limfodisectia axilara, importanta este mobilizarea precoce a bratului, umarului, pacientele sunt invatate ce miscari au voie sa faca progresiv, primesc brosuri la domiciliu si, de asemenea, sunt indrumate si catre kinetoterapie si sedinte de drenaj limfatic pentru a preveni problemele de mobilitate ale bratului sau umarului si, respectiv, pentru a preveni limfedemul membrului superior.

 

#WOMENtalks este un proiect sustinut de catre Rețeaua Privată de Sănătate Regina Maria: